Denumiri populare: aspic, lavand, levănţică de grădină, levănţică de pădure, livant, livănţică, livan, spichinel, spichinat.
Compoziţia chimică: ulei volatil cu miros plăcut, constituit din acetat de linalol, geraniol, linolol în stare liberă, valerianat de linalol, boreol, cumarina, substanţe amare, hernianrina, cineol, nerol, furfurol, alfa pimen, criofilen. Cel mai important component al uleiului volatil este un alcool olifalic linaloolul (până la 60%) şi acidul acetic. Substanţe amare, tanin, cineol, principii amare, substanţe minerale.
Proprietăţi: În Roma antică lavanda era ingredientul esenţial al unei îmbaieri de lux. Nu oricine îşi permitea să folosească lavanda, ci numai nobilii. Din acesta cauza planta era extrem de valoroasă. Cine deţinea câteva picături de esenţă de lavandă era cu adevărat bogat pe acea vreme. Se obişnuia să se presare lavanda prin cuferele cu haine, pentu a metine prospeţimea materialului şi a preveni, totodată, apariţia moliilor. În Evul Mediu uleiul de lavandă avea o dublă întrebuinţare. Pe de o parte era folosit ca insecticid, ajutând la îndepărtarea insectelor nedorite din bucătărie, iar pe de altă parte era considerat un bun dezinfectant şi antiinflamator pentru tăieturi, zgârieturi, răni adânci sau arsuri.
Datorită proprietăţilor sale antiseptice şi diuretice, lavanda este recomandată în tratarea difteriei, a colicii, a indigestiei şi a problemelor renale. Infuzia de lavandă este un leac eficient pentru eliberarea cailor respiratorii, fiind un medicament des folosit de bolnavii de astm, gripă, viroza dar şi de cei care acuza dureri sau infecţii în capul pieptului său simptome de cataracta. Compresele cu lavanda scad febră şi previn perspiraţia.
Lavanda este un sedativ unanim recunoscut, care face minuni în cazurile de nervozitate excesivă, axietate, palpitaţii cardiace, insomnie, nevralgii sau durere de dinţi. În ceea ce priveşte revitalizarea organismului uman, ceaiul de lavandă stimulează sistemul nervos, reface echilibrul presiunii sangvine scăzute şi readuce zâmbetul pe buze persoanelor deprimate. În tradiţia populară: uleiul este întrebuinţat în industria parfumurilor şi săpunurilor de toaletă. Tulpinile florifere se puneau între haine contra moliilor şi ca să miroase frumos. Se mai întrebuinţa ca stimulent, antispasmodic, tonic şi la combaterea bolilor aparatului respirator. Plămădeală cu un pumn de flori într-un litru de rachiu de drojdie tare, ţinuta două săptămâni şi apoi strecurata, se punea în comprese, ca să aline durerile din căzături şi vânătăile, să vindece rănile şi arsurile, precum şi contra căderii părului. Câteva picături de ulei de levănţică se puneau în vasele în care se adăpau animalele, pentru pofta de mâncare.
Acţiune farmacologică:
antiseptic, dezinfectant, antiseptic, cicatrizant, calmant, insecticid, aromatizat puternic, spastic, diuretic, carminativ, calmant al sistemului nervos, neurastenic, colagog, stimulent, analgetic, cicatrizant, combate tensiunea cerebrală, stimulează pofta de mâncare, măreşte secreţia biliara, calmează durerile abdominale, antispastic, reduce sensibilitatea psihică, estompează frică, combate căderea părului, alunga insectele.Intră în componenţă ţigărilor antiasmatice.Se poate utiliza în următoarele afecţiuni: acnee, afte, afecţiuni cutanate, alopecie difuză, ameţeli, angoasă, aritmie cardiacă, arsuri, astm, balonări abdominale, boli de inimă cu substrat nervos, boli de rinichi şi ficat, boli ale aparatului respirator, bronşite, candidoze, cefalee, celulită, cistita, cuperoza, dureri reumatice, eczeme, excitaţii excesive, gripe, infecţii, înţepături de insecte sau chiar vipere, iritare nervoasă, insomnie, leucoree, migrenă, nervozitate, nevroze, oboseala, patologie nevrotica, prurit, răceală, răni, reumatism, stimulent general, stres, surmenaj, tensiune cerebrală, tulburări digestive, tuse, ulceraţii atone, viermi intestinali.
Mod de preparare şi administrare:
- pulbere de lavanda-se va macina planta uscată cu râşniţă de cafea apoi se va pune ce s-a măcinat la întuneric pentru că lumina influenţează negativ şi se închide ermetic pentru a nu-şi pierde aroma. Se va putea lua de 3-4 ori pe zi o cantitate egală cu un vârf de cuţit sau chiar o linguriţă. Se va lua înainte de mese cu 15 minute. Este bine că acesta să fie ţinut puţin sub limbă după care se va înghiţi cu puţină apă. -Din 2 linguriţe de praf de plantă măcinat proaspăt cu râşniţă de cafea se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se lăsă pentru 10 minute acoperit după care se vor putea consuma. Se poate îndulci cu miere dacă nu aveţi diabet. Se pot consuma trei astfel de ceaiuri pe zi.
-50 g de praf de plantă măcinata fin cu râşniţă de cafea se vor pune în 250 ml alcool alimentar de 70°. Se va ţine ermetic închis şi se agita timp de 15 zile foarte des pentru a extrage principiile din plante. După 15 zile se strecoară şi se va pune în sticle de culoare închisă care se pot închide ermetic.
Administrare
- în funcţie de natură şi gravitatea afecţiunii se poate administra între 10 picături sau o linguriţă de 3-4 ori pe zi, sau doar la nevoie. Se poate face totuşi o cură cu acest preparat de 30 de zile câte o linguriţă de 3 ori pe zi luată înainte de mese în afecţiunile neurologice, fiind foarte utilă.
-20 g de praf se va pune într-o sticlă de un litru de vin de bună calitate, care nu a fost stropit cu substanţe chimice. Se va lăsa timp de 8 zile la macerat agitând des pentru a se putea extrage principiile active din plantă. Se va strecura apoi prin tifon şi se va pune în sticle mai mici ermetic închise la rece. Se va putea lua câte o lingură sau chiar 50 ml de trei ori pe zi în afecţiuni mai grave ca tratament sau se poate lua doar înainte de culcare cu 2 ore pentru a induce un somn liniştit.
-50 g de praf se va putea pune cu un litru de oţet de miere şi mere şi se va lăsa timp de 8 zile la macerat agitând des. După acest interval se strecoară şi se va obţine oţetul aromat care este foarte util la diferite frecţii sau doar pentru a calma mâncărimile de piele.
-Ulei de floarea soarelui un litru- în acesta se va pune 50g de pulbere de lavandă obţinută cu râşniţa electrică. Se va astupa şi se lăsă la soare sau în locuri călduroase timp de 21 de zile, după care se va filtra. Se va obţine un ulei cu un miros puternic de lavandă care se poate folosi în dischineziile biliare sau la alte afecţiuni. Se poate lua câte o lingură dimineaţa pe stomacul gol, sau se poate folosi extern în diferite afecţiuni. Prin adăugarea cerii de albine se poate obţine o cremă care este utilă la cuperoze sau la alte afecţiuni cutanate.
-Uleiul aromat din comerţ (în gospodărie nu se poate obţine) se poate folosi la aromatizarea bailor sau cel care se poate lua intern este foarte eficient la afecţiunile care sunt mai sus. Trebuie însă să fiţi foarte atenţi pentru că există două tipuri de ulei. Unul care se foloseşte intern şi unul extern. Cel extern nu se va lua intern niciodată. -
Pentru a alunga insectele şi moliile este indicat să se folosească împreună cu sulfina când este foarte eficient nu numai pentru molii ci şi pentru păduchi sau alţi paraziţi ca pureci, etc.
-Baile cu lavanda sunt foarte indicate în multe afecţiuni şi acestea se vor face turnând ulei în cada de baie câteva picături care vor face că baia să fie aromată şi să-şi facă efectul dorit. Se poate însă face şi un infiltrat care se adăugă după strecurare în cadă cu acelaşi efect pentru organism.
-În cosmetică este foarte indicată nu numai pentru efectul deosebit de puternic al uleiului ci şi pentru efectele care le are asupra organismului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu